Interviu cu Ennio d’Alba. Ro

Interviu cu Ennio d’Alba

Notă introductivă

Sistemul spiritual al lui Ennio d’Alba funcționează pe baza unei serii de regresii dar acestea nu sunt regresii pentru a afla dacă în trecut am fost Napoleon sau Cleopatra (în mod ciudat, în regresii, toată lumea a fost o persoană celebră…). Este vorba de o regresie în care persoana caută să stabilească sau să restabilească uniunea cu subconștientul său, care este cel care o ghidează și o sfătuiește în această viață. Pentru a face acest lucru, persoana trebuie să facă mai multe ședințe în care instructorul o va duce într-o altă dimensiune unde va primi informații și sfaturi care îi vor fi utile în viață și care o vor conduce, dacă persoana dorește, să se angajeze pe un drum spiritual.

Există multe tipuri de regresii și mulți maeștri, fiecare cu propriul sistem și scop. Cel al lui Ennio d’Alba este unic și, în Spania, singura persoană calificată și autorizată să le efectueze este Loto Perrella, care a lucrat cu el timp de mulți ani la Barcelona, asistându-l la ședințele în care a acționat ca traducător, și la Roma, unde mergea în mod regulat, care i-a tradus cartea „Trezirea divinității în om“ și care a fost cu el în ultimele zile ale vieții sale.

Loto Perrella.
Barcelona. Marți, 2 aprilie 2024.
https://radionicat.wordpress.com

Introducere

Acest scurt caiet¹ se deosebește de celelalte prin faptul că s-a născut dintr-o necesitate apărută atunci când Ennio d’Alba i-a autorizat pe unii dintre discipolii săi să acționeze ca instructori în conformitate cu metoda sa.

Pentru prima dată, atunci, instructorul trebuie să răspundă întrebărilor studenților săi, care, pe bună dreptate, vor să știe cine este Ennio d’Alba, pe ce școli se bazează predarea sa, prin ce profesori s-a format, care a fost, în esență, călătoria sa spirituală.

Așa că l-am întrebat direct pe Ennio d’Alba, într-un interviu în care a fost suficient de amabil să ne furnizeze informațiile solicitate, pentru a oferi răspunsuri exacte.

Interviul a fost înregistrat pe 18 februarie 2003, din care a fost extras acest caiet.

Marinella Bonasso și Anna Maria Venturini

Viața

Ennio Cafagna, al cărui nume mistic este Ennio d’Alba, s-a născut la Roma pe 26 septembrie 1926. A crescut într-o familie care i-a oferit o educație, în conformitate cu vremurile în care se acorda multă atenție nevoilor fizice ale copilului și puțină celor emoționale și psihologice.

Este un copil introvertit, care se simte singur și puțin înțeles de părinții săi severi, care încearcă să-i înfrângă voința deja dezvoltată, chiar și prin pedepse corporale, și se folosește de imaginația cu care este înzestrat din abundență.

De asemenea, este foarte curios și îi urmărește pe toți cu întrebări constante.

Recent, în școala primară și în primii doi ani de liceu, profesorii nu apreciază un elev care pare distrat și îi dau note mici.

Atunci imaginația creativă și vizualizarea, căci despre asta era vorba, erau cuvinte fără sens, dar micuțul Ennio întâlnește în cele din urmă un profesor, un preot inteligent, care îl înțelege și îl ajută să se dedice studiilor sale.

La vârsta de 12 ani, a simțit nevoia să citească cărți diferite, neobișnuite, care să-l ghideze pe o cale pe care o simțea ca fiind a sa, o cale pe care încă bâjbâia.

A fost atras în special de disciplinele yoga, ale cărei exerciții le practica și el, și de teosofie. La acea vreme, la Roma, nu era ușor să faci rost de texte pe aceste teme, existau puține librării; a descoperit una în Piazza Colonna și a devenit un vizitator regulat.

Adolescența lui trece liniștit între prieteni și lectură, îi plac fetele, se îndrăgostește ușor, idealizând obiectul iubirii sale.

Mai târziu, interesele pe care le-a cultivat în adolescență au trecut în plan secund în fața priorităților vieții. Se căsătorește devreme și părăsește Roma pentru a se muta în alt oraș în interes de serviciu.

Cu toate acestea, căsnicia nu funcționează și vine despărțirea.

Această separare, cu dezamăgirea și durerea care urmează, este un eveniment foarte important în viața lui, forțându-l să privească în interiorul său și să reia firul căutării sale interioare.

Calea spirituală

În acea perioadă, Ennio a citit mult, a învățat multe filozofii orientale și occidentale, a devenit interesat de școlile vechi de mistere și de hermetism și, „din întâmplare“, a găsit într-o revistă o reclamă pentru o școală rosicruciană, la care s-a înscris imediat.

Școala i-a îmbogățit cultura ezoterică și hermetică, dar pentru a primi cele 12 inițieri a trebuit să călătorească periodic la Lugano.

Între timp, el meditează, iar în meditație intră în contact cu Brunilde, subconștientul său, care îi apare pentru prima dată îmbrăcat ca un războinic și începe să îl ghideze, aducându-i înapoi vechile inițieri primite în viețile trecute și sugerându-i etapele a ceea ce va deveni, peste mulți ani și cu multe modificări ulterioare, „calea“ spirituală așa cum o știm astăzi.

Brunilde îl însoțește, este profesoara lui timp de mulți ani, pentru că Ennio, un fapt absolut excepțional, spre deosebire de noi toți, nu a avut un profesor uman care să-i scurteze drumul. De la ea își trage și inspirația pentru poeziile pe care începe să le publice.

La sfatul lui Brunilde, el își alege numele mistic, care îl va înlocui pe al său conform obiceiului, pentru a lucra în sfera spirituală.

Într-o zi, Ennio se află în Alba (Piemont). Este brusc frapat de imaginea celor patru evangheliști de pe fațada catedralei sub forma animalelor lor respective, fiecare reprezentând una dintre cele patru constelații care formează „marea cruce fixă“ a astrologiei: Vărsător, Leu, Bou [Taur], Scorpion, al cărui simbol este Vulturul. Împreună, ele formează numele ALBA.

Evangheliștii simbolizează, de asemenea, cele patru elemente: aer, foc, apă și pământ, elemente care sunt reprezentate și de fiecare dintre literele ebraice care alcătuiesc numele Jahve. Din punct de vedere simbolic, el este o imagine completă a Creației și înțelege astfel motivul numelui său, care i-a fost sugerat de Brunilde.

În acest timp, el ține prelegeri, organizează seminarii în care se fac și exerciții de vizualizare, încearcă să răspândească ceea ce a învățat și care este deja o parte intimă din el.

Scrie, de asemenea, câteva dintre caietele sale², iar primul volum din «Il Risveglio della divinità nell’uomo» („Trezirea divinității în om“)³ prinde contur, care va fi tradus ulterior în germană și apoi în spaniolă.

Tot atunci a intrat în contact cu câțiva maeștri șamanici (de data aceasta în carne și oase) și, deși a considerat că această cale nu era cea mai potrivită pentru forma mentis a omului occidental, a tras învățături utile de la ei.

La Lugano, Ennio a atins gradul 12, ultima inițiere rosicruciană, ocazie cu care l-a întâlnit pe Maestrul său personal.

Maestrul se uită la el ca și cum i-ar căuta sufletul, îl privește în ochi și apoi dispare, lăsându-l dezamăgit și convins în mod eronat că nu a fost acceptat.

Vorbește despre asta cu instructorii săi și își dă seama că niciunul dintre ei nu a ajuns vreodată la acel nivel.

Maestrul care i-a apărut îi era necunoscut și abia mai târziu, „din întâmplare“, i-a văzut chipul portretizat, alături de cele ale altor maeștri, într-o carte găsită la o tarabă. Bineînțeles, o cumpără.

El este Maestrul Lahiri Mahasaya, un discipol al lui Babaji, care a trăit în Est și care continuă să-i apară mai târziu, alternând cu ceilalți din portret.

În acest moment, călătoria sa cu rozicrucienii s-a încheiat. Aceștia i-au oferit o educație în principal culturală, învățătura ezoterică a școlii fiind redusă la minimum, cu excepția ceremoniilor inițiatice, care nu erau explicate. Era mult aparat și puțină substanță.

Dar aceste lucruri l-au împins ca un arc și, mai presus de toate, l-au condus în Elveția.

Lugano a fost un punct obligatoriu pe drumul său, iar Maestrul său a avut grijă să ajungă acolo la momentul potrivit.

„Obișnuiam să merg la întâlnirile potrivite“, spune Ennio, „mergeam în locurile potrivite,… de acolo a început totul. Am cunoscut o doamnă care mi-a deschis calea și m-a prezentat oamenilor potriviți. Acolo a început totul“.

Ea îi prezintă oameni, oameni care îl ajută pentru ca el să poată începe să facă primele sale sesiuni ca instructor, acum întotdeauna individual, pentru a experimenta în alții calea pe care Subconștientul său l-a făcut să o facă, de-a lungul timpului.

Tot prin intermediul unor persoane pe care le-a cunoscut în Elveția, a intrat în contact cu o asociație ezoterică americană numită BOTA, „Constructorii Adytumului“ (în italiană I Costruttori del Tempio [interiore]) și, în urma comisiei sale, a început să traducă pentru studenții italieni broșurile pe care această școală le trimitea studenților francezi.

A finalizat lucrarea într-un timp scurt, așa cum i s-a cerut. A fost obositor, dar i-a îmbogățit cunoștințele cu cele patru științe hermetice: alchimia, tarotul, cabala și astrologia și i-a permis să pună în ordine diferitele piese ale viziunii ezoterico hermetice asupra lumii.

În acei ani, Ennio nu este încă ceea ce se numește un „maestru realizat“, adică trecerea de la Maestrul său personal la Maestrul Cosmic, cu identificarea sa cu El, este o transformare care nu a avut încă loc. Dar, ajutându-i pe alții, își accelerează și el drumul.

În cele din urmă, la vârsta de șaptezeci de ani, Ennio este un maestru.

Datorită intereselor sale, inițial culturale, dar izvorâte din adâncul ființei sale, a studiilor sale, a meditației sale susținute de o voință de fier de a merge mai departe, fără ajutorul unui instructor extern, ceea ce a fost sarcina sa în această întrupare, ultima sa ca ființă umană, a fost îndeplinită.

Acum le poate arăta și altora, într-un mod complet, calea inițiatică a „Căii spirituale“.

⁴

Și acum

că am împlinit această viață

Mă uit la mine

ca din exterior

pentru a admira

Marea lucrare

în mine realizată

mulțumiri Ție, Domnul meu.

Este o clădire imensă și puternică,

veșnică și nemuritoare,

o divinitate printre muritori

prezentă în mai multe lumi

care se manifestă, în serviciul Tău,

Slava Ta în creație

pentru a putea vindeca și armoniza toate lucrurile

eliminând stângăcia

a minților umane

singura tulburare actuală de pe acest pământ

printre atâta ordine în univers.

Traducere din limba română: Govor Marian Cosmin.

---

Note:

^{1 2} Caietele lui Ennio d’Alba. Tipărite de A., caietele susțin sesiunile experiențiale și sunt în număr de 42.

³ Ennio d’Alba – volumul 1: Il risveglio della divinità nell’uomo: la via dell’amore conoscenza – Roma: Fermenti, 1988; Ennio d’Alba – volumul 2. La realizzazione: sistemi iniziatici operativi – Roma: Fermenti, 1997.

⁴ Poemul este de Ennio d’Alba.